Bacterii heterotrofe. Itinerarii pontice
Conținutul
Sari la navigare Sari la căutare S-a sugerat ca acest articol să fie divizat în următoarele articole: AutotrofHeterotrof Acest articol sau secțiune are mai multe probleme.
Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări. Calitatea informațiilor sau a exprimării trebuie îmbunătățită. Marcat din decembrie Trebuie pus ă în formatul standard. Are nevoie de conectarea cu un element Wikidata.
Bacterii heterotrofe
Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Bacterii heterotrofe ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. Bacterii heterotrofe autotrofă și heterotrofă În lumea vie există 2 mari tipuri de nutriție.
Bacterii heterotrofe — organismele își sintetizează substanțele organice din substanțele anorganice. Heterotrofă — indivizii biologici consumă substanțele gata preparate.
Nutriția autotrofă Tipuri de nutriție autotrofă: fotoautotrofă fotosinteză și chemoautotrofă chemosinteză. Fotosinteza este procesul prin care plantele verzi, în prezența luminii și a pigmenților clorofilieni, sintetizează substanțe organice din substanțe anorganice.
Factorii care influențează fotosinteza sunt de două tipuri: papilomele în tratamentul adolescenților și interni. Factorii externi sunt: lumina, temperatura, apa, concentrația de C02 și sărurile minerale. Pentru majoritatea speciilor de plante, fotosinteza începe de la o temperatură de 0 grade Celsius și crește proporțional bacterii heterotrofe temperatura până la 25 — 30 grade Celsius pentru plantele cu origine nordică, sau bacterii heterotrofe — 40 grade Celsius pentru plantele cu origine sudică de exemplu pătlăgelele roșii.
Nutriția heterotrofă Nutriția saprofită: este caracteristică unor ciuperci și bacterii care descompun cadavre sau părți moarte ale organismelor vii. Saprofitele pot fi cu specificitate de substrat: mucegaiul alb. Fără specificitate de substrat: pe perete, pâine, gem.
Organisme heterotrofe: caracteristici, tipuri, exemple
Ciuperci saprofite: ciupercile care realizează fermentația alcoolică: drojdia de bere, drojdia de vin. Fermentația: se realizează sub acțiunea ciupercii care acționează asupra alcoolului etilic, transformându-l în acid acetic. Ex: Când vinul se acrește într-un vas. Fermentația lactică se realizează sub acțiunea bacteriilor din genul lactobacil care determină obținerea untului.
Bacterii heterotrofe. Solutie JBL Denitrol 100ml pentru 3000l
Saprofitele au importanță și în industria antibioticelor, ciupercile din genul streptomicius. Nutriția parazită Paraziții consumă substanțe organice din organisme vii.
Toate virusurile gripale, poliomielitei Dezoxiribovirusuri cu genomul format din ARN. Bacteriofacii - virusuri care parazitează bacterii. Virusurile sunt paraziți intracelulari. Ciuperci parazite: rugina viței-de-vie, flagelate parazite, Giardia intestinalis care parazitează în duoden se elimină odată cu fecalele ; Trichinela vaginalis parazitează în vagin, determină secreții urât mirositoare.
Viermi lați: tenii, cilindrici, limbric; Viermi inelați: anelide, lipitoarea.
